Cel mai mare producător de gaze din România, Romgaz, deținut în proporție de 70% de stat, nu a importat în 2023 gaze, în pofida contractului semnat cu compania de stat azeră SOCAR, care a expirat la finalul lunii trecute, și a majorării de către Azerbaidjan a livrărilor către Europa anul trecut cu 45% comparativ cu 2021. Motivul: nu a avut nevoie, ritmul de scădere a cererii interne fiind de două ori mai ridicat decât cel al reducerii producției Romgaz.
Combinatul de îngrășăminte chimice Donau Chem Turnu Măgurele, parte a grupului Interagro controlat de omul de afaceri Ioan Niculae, a fost scos din nou la vânzare, la un preț de 89.448.120 lei fără TVA.
Companiile din domeniul gazelor naturale au obținut, în primele 9 luni ale acestui an, venituri nete de 45 milioane de lei din exportul și importul de gaze, în pofida faptului că România a fost importator net de gaze, volumul importurilor fiind superior cu peste 2 TWh celui al exporturilor, arată date analizate de Profit.ro.
Prețul spot al gazelor de pe platforma operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a coborât marți sub 183 lei/MWh (36,7 euro/MWh), cel mai redus nivel al ultimelor 40 de zile, în pofida faptului că ne aflăm în plină iarnă, consumul intern situându-se la un nivel dublu celui al producției interne curente, și că în prezent companiile autohtone importă atât din Bulgaria, cât și din Ucraina, exporturile fiind în schimb nule.
Impredictibilitatea livrărilor de gaze rusești din această iarnă ca urmare a războiului din Ucraina a declanșat o cursă contracronometru pentru înmagazinarea din timp a gazelor la nivelul UE. România este în grafic, depășind vineri pragul de 25 TWh de gaze înmagazinate, în weekend ajungând la un grad de umplere a depozitelor de peste 75% în pofida reducerii volumelor zilnice injectate.
Cererea de gaze venită de la 1 iulie din Republica Moldova și cea pentru înmagazinare în Ucraina au condus la o scumpire cu 9% a gazelor pe piețele spot operate de Bursa Română de Mărfuri de la începutul acestei luni. Evoluția prețurilor pentru ziua următoare (PZU) din România este total opusă celei de pe piețele europene, unde prețurile spot au scăzut.
România este unul dintre cele patru state membre ale Uniunii Europene care în 2022 a beneficiat de livrări suplimentare de gaze din Azerbaidjan prin conducta Trans Adriac Pipeline (TAP), comparativ cu anii precedenți. Anul trecut, statul asiatic a exportat în UE o cantitate de 11,4 miliarde metri cubi de gaze, acestea ajungând în Grecia, Italia, Bulgaria și România, a anunțat Luca Schieppati, directorul general al operatorului gazoductului, TAP AG.
Contractul, semnat la Baku, prevede posibilitatea efectuării în România de livrări de gaze azere de până la 1 miliard de metri cubi pe an, în perioada 1 aprilie 2023 – 31 martie 2024.
Companiile din România extrag, începând de luni, 14 noiembrie, din depozitele operate de Depogaz și Depomureș mai mult gaz decât înmagazinează. Vremea caldă de până la începutul acestei săptămâni a favorizat înmagazinarea de gaze, gradul de umplere al depozitelor ajungând luni la un nivel record, de 98,35%, și anume 32,25 TWh.
Exportul de gaz rusesc către Europa prin Turk Stream s-a redus cu o treime începând cu luna noiembrie, de la un volum de aproximativ 330 GWh/zi la unul de 230 GWh/zi, în urma scăderii cererii României și Ungariei, cauzată de vremea neobișnuit de caldă și de gradul ridicat de umplere a depozitelor. Exportul gazului rusesc prin cealaltă rută funcțională către Europa, cea ucraineană, a rămas la același nivel ca în octombrie, de 450 GWh/zi.
Scumpirea accelerată a gazului din România, în urma adoptării controversatei ordonanțe de urgență 119, prin care traderii au fost penalizați, a făcut ca Ungaria să nu mai intenționeze să folosească, marți, Sistemul Național de Transport (SNT) pentru tranzitul gazelor rusești pentru prima dată în ultimele 4 luni, preferând să importe gaz din Austria, unde prețul era mai mic decât cel de pe piața autohtonă.
Gazele tranzacționate pe piața spot administrată de Bursa Română de Mărfuri (BRM), de altfel singurele gaze care se mai comercializează pe piețele centralizate autohtone, au devenit de câteva zile, pentru prima dată în ultimele 4 luni, mai scumpe decât cele de cea mai importantă bursă regională, cea austriacă CEGH, deși în continuare România este folosită ca țară de tranzit de Ungaria. La mijlocul august, gazele se tranzacționau pe piața pentru ziua următoare în România cu aproape 90 de euro sub cele comercializate pe piața similară din Austria.
Gazprom nu a limitat livrările de gaze prin TurkStream, dimpotrivă acestea aflându-se în ultima săptămână aproape de maximele acestui an, maxime înregistrate în luna iulie. Reducerea semnificativă a livrărilor către România de la finalul săptămânii trecute pare a fi fost o problemă autohtonă, care nu avut o motivație geopolitică, ci una comercială. Traderii au considerat că prețul de pe piața autohtonă este prea mic comparativ cu cel de pe celelalte piețe regionale, preferând să-și vândă gazul contractat de la Gazprom pe alte piețe mai profitabile. După majorarea cu peste 20% a prețului pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) importurile și-au revenit la nivelul de la începutul săptămânii trecute.
Plafonarea prețurilor și compensarea facturilor de la 1 noiembrie 2021 până la finalul iernii, în condițiile creșterilor masive de prețuri, a anulat practic motivația consumatorilor casnici de a-și schimba furnizorul sau contractul în căutare de deal-uri mai bune. În plus, autoritățile nu exclud posibilitatea de a prelungi aplicarea legislației de plafonare și compensare și după 1 aprilie 2022.
România a redevenit, începând cu data de 25 septembrie, importator de gaz din Ungaria, după ce, începând cu luna aprilie, a fost utilizată de Gazprom ca țară de tranzit în vederea alimentare cu gaze a Budapestei. Explicația: prețul spot de pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) a devenit mai ridicat decât cel de pe bursa similară maghiară (CEEGEX).
Convergența prețurilor gazelor de pe bursele maghiară (CEEGEX) și română (BRM) a condus la dispariția fluxurilor de gaze pe granița dintre cele 2 state la finalul lunii noiembrie, reiese din raportul agenției de reglementare a domeniului de la Budapesta, MEKH.
Administratorul judiciar al combinatului de îngrășăminte chimice Donau Chem Turnu Măgurele, parte a grupului Interagro controlat de omul de afaceri Ioan Niculae și aflat în insolvență de peste trei ani, a finalizat și depus la instanță planul de reorganizare a companiei, care prevede reluarea integrală a producției în ultima lună a lui 2020 și plata completă a datoriilor de peste 343 milioane lei ale Donau Chem în decurs de 5 ani.
România este țara europeană care a plătit cel mai ridicat preț pe gazele importate, de proveniență rusească, de 23,88 euro/MWh în al doilea trimestru al anului, cu 1 euro/MWh peste prețul achitat de bulgari și cu nu mai puțin de 6 euro peste cel cu care Gazprom îi taxează pe maghiari, arată un raport al Comisiei Europene.
Perspectiva ca Gazprom și Ucraina să nu reușească să ajungă la o înțelegere în vederea prelungirii contractului de tranzit al gazelor rusești prin sistemul ucrainean de conducte, care expiră la finalul acestui an, generează riscuri și pentru aprovizionarea cu gaze a României.
Combinatul de îngrășăminte chimice Donau Chem Turnu Măgurele, parte a grupului Interagro controlat de omul de afaceri Ioan Niculae și aflat în insolvență de peste doi ani, intenționează să-și reia activitatea, oprită în 2015, și vrea să angajeze în acest scop până la 550 de persoane, potrivit unui document oficial consultat de Profit.ro.
Ioan Niculae a anunțat la începutul lunii trecute că a repornit combinatul Viromet și că acesta va produce metanol cu gaze achiziționate din import. Compania, printre puținele neintrate în insolvență din grupul Interagro, a terminat anul trecut cu pierderi de aproape 23 milioane lei, la o cifră de afaceri de 31,61 milioane lei, precum și datorii totale de peste 160 milioane lei.
Impunerea de către Guvern, din 2013, a unui impozit pe veniturile suplimentare obținute de producătorii români de gaze ca urmare a dereglementării prețurilor în acest sector a favorizat importurile de gaze rusești, arată Curtea de Conturi, în sinteza unui raport de audit al performanței pieței de gaze naturale din România, analizat de Profit.ro.
Gazprom Schweiz AG, subsidiara elvețiană a gigantului rus de stat omonim, responsabilă cu vânzările de gaze naturale ale rușilor în Europa, a schimbat conducerea companiei de intermediere de exporturi de gaze pe care o deține integral în România, WIEE România SRL, unificând totodată managementul traderilor de gaze naturale pe care îi controlează în România, Ungaria și Bulgaria.
Este vorba de o companie care s-a aflat pe lista consumatorilor industriali finali beneficiari de gaze de producție internă la preț plafonat de 68 lei/MWh prin varianta inițială a OUG 114/2018. Între timp, însă, Guvernul a decis să nu mai aloce gaze ieftine decât pentru consumul populației.
Firma a fost în noiembrie 2018 al doilea importator de gaze din România, cu o pondere de 15,37% din totalul tranzacțiilor după Engie România (42,42%), dar înaintea MET Austria Energy Trade (13,98%) și WIEE România (12,35%). În luna respectivă, în România s-au importat peste 1,82 milioane MWh de gaze, cu circa 44% mai mult față de noiembrie 2017, la un preț mediu de 122,15 lei/MWh, cu 40% mai mare comparativ cu luna similară a anului anterior.